Apelul autorităților pentru reducerea voluntară a consumului de energie a rămas fără ecou în rândul populației și companiilor. Miercuri seară, cererea a urcat în intervalul critic la 7.700 MW — aproape de recordul acestei veri —, forțând rețeaua națională să depindă masiv de importuri pentru a acoperi deficitul.
Consumul național de energie electrică s-a apropiat de nivelul record al acestei veri, ajungând la un vârf de peste 7.670 MW. Pe fondul producției interne limitate și al opririi preventive a Unității 1 de la Cernavodă, România a depins masiv de rețelele externe, importând aproape 31% din necesarul național la orele critice.
Producția națională depășită de cerere: Peste 30% din energie a venit din import
Valul de căldură extremă a pus o presiune uriașă pe Sistemul Electroenergetic Național (SEN). Miercuri seară, la ora 20:03, cererea instantanee de energie electrică a atins 7.675 MW, în timp ce centralele din țară generau doar 5.321 MW, arată datele operative ale Transelectrica.
Deficitul de 2.353 MW a fost acoperit în totalitate prin achiziții transfrontaliere. Mai târziu în cursul serii, la ora 21:55, consumul a înregistrat un maxim al ultimelor 24 de ore de 7.676 MW, fiind susținut în continuare de un import considerabil de 1.870 MW.
Sistemul energetic funcționează fără una dintre principalele sale surse de bază: Unitatea 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă (capacitate de circa 700 MW) este oprită preventiv din cauza nivelului scăzut al Dunării, cauzat de seceta prelungită.
Structura producției la orele de vârf: Hidrocentralele au dus greul, regenerabilele au prăbușit aportul
La momentul de consum maxim, mixul energetic național a depins aproape exclusiv de sursele convenționale și de stocare, din cauza absenței factorilor naturali pentru regenerabile:
Hidrocentrale: 1.804 MW (principalul pilon al producției interne)
Centrale pe hidrocarburi (gaz): 1.393 MW
Termocentrale pe cărbune: 972 MW
Energia nucleară (Unitatea 2 Cernavodă): 679 MW
Instalații de stocare (baterii): 232 MW
Energia fotovoltaică: 121 MW (scădere naturală după apus)
Energia eoliană: 55 MW (aport minim din cauza lipsei vântului)
Pentru a menține echilibrul în rețea, Guvernul a dispus ca hidrocentralele să-și concentreze producția pe intervalele de seară, iar centralele pe gaz și cărbune să funcționeze la capacitatea maximă permisă de condițiile tehnice.
Vârful de consum, aproape de recordul verii 2026
Valoarea de 7.676 MW înregistrată miercuri seară s-a plasat la o distanță de doar 3,7% (aprox. 295 MW) de maximul absolut al verii 2026, de 7.971 MW, stabilit pe 29 iunie. În ciuda valorilor ridicate, recordul anual rămâne cel din 21 ianuarie 2026, când gerul a urcat necesarul național la 9.213 MW.
Presiunea pe infrastructură nu se limitează doar la nivel local; Republica Moldova traversează la rândul ei un deficit sever de energie pe fondul crizelor regionale de aprovizionare, autoritățile de la Chișinău făcând apeluri similare la economisire.
Apelul la reducerea consumului voluntar nu a avut efectul scontat
În ciuda solicitării adresate de premierul Ilie Bolojan către populație, instituții publice și mediul de afaceri de a diminua voluntar utilizarea energiei în orele de vârf, cifrele din rețea arată că cererea nu s-a redus vizibil.
Datele publice ale Transelectrica furnizează un tablou global și nu defalchează consumul pe categorii de utilizatori (casnici vs. industriali) în timp real. Totuși, volumul total consumat la nivel de țară indică faptul că apelul la economie nu a reușit să atenueze vârful de sarcină din perioada de seară.
Transelectrica dă asigurări că, deși condițiile de operare sunt extrem de dificile din cauza secetei regionale, riscul unei avarii majore este în prezent gestionat prin mobilizarea tuturor resurselor tehnice de stocare și de import.
